Sânzienele – Noaptea de sânziene

sanziene

În ziua de 24 iunie, în preajma solstițiului de vară, calendarul popular consemnează sărbătoarea cunoscută în Bucovina sub denumirea de Sânziene. Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Sărbătorile solare sunt praguri peste an, precum pragurile din viaţa omului, şi presupun ritualuri asemănătoare. Solstiţiile şi echinocţiile nasc scenarii şi făpturi mitice, acte de divinaţie şi propiţiere, taine şi poveşti ancestrale, deschizând porţile cerului. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestră (zeița … Continuarea

Publicat în Folclor, Legende calendaristice, Traditii | Etichete | Lasă un comentariu

Săptămâna Rusaliilor, Ielele

ielele

A patra săptămână de după Paşti poartă numele de „Săptămâna Rusaliilor” şi stă sub semnul ielelor, divinităţi misterioase, mito-folclorice, care continuă să inspire cântece, descântece şi felurite poveşti. Cea mai importantă zi a lor va fi miercuri, când „Rusaliile” vor primi puterea peste vară de la „Caii Sântoaderului”, patroni ai primăverii, spre a putea guverna cum se cuvine anotimpul ce va să vină. Acestei zile i se spune „Buciumul Rusaliilor” sau „Todorusele” şi cade la … Continuarea

Publicat în Folclor, Traditii | Etichete , , , | Lasă un comentariu

Povestea zilelor săptămânii

În folclorul românesc zilele au şi ele sufletul lor, sunt aşa, ca nişte făpturi, iar înainte vreme umblau pe pământ, de aceea avem zile bune şi zile rele, zile îmbelşugate şi zile sterpe, zile femeie şi zile bărbat. Se povesteşte că „Luni” e bărbat şi e bun pentru începutul tuturor lucrurilor, ţine cheia de la cea dintâi poartă a ceriului, iar când treci pragul spre lumea de dincolo îţi arată drumul pe care trebuie să … Continuarea

Publicat în Folclor, Legende calendaristice | Etichete , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Lunea albă, Legarea grânelor și Tărbacul Câinilor

lunea-alba

Creştin ortodocşii păşesc astăzi în Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, interval-hotar către Postul Mare. Este perioada în care este încă permis consumul de ouă, lapte, brânză, peşte, când „se aşază fruptul alb” după ce, ieri a fost duminica lăsatului sec de carne. În această săptămână nu se mai fac nunţi, nici petreceri. Este o săptămână pregătitoare pentru Postul Mare şi aminteşte de perioada petrecerii primilor oameni – Adam şi Eva – în grădina Raiului. De … Continuarea

Publicat în Legende calendaristice, Traditii | Etichete , , , | Lasă un comentariu

Vlad Ţepeş şi solii turci

vlad-tepes-si-solii-turci

Deşi Vlad Voievod al Ţării Româneşti se străduia să păstreze relaţii de bună înţelegere cu vecinii, nu îngăduia să nu i se arate respectul cuvenit ca unei ţări, fie aceasta chiar şi o ţară mică — cum era Valahia. La curtea domnească a Ţării Româneşti au venit soli din partea lui Mahomed, sultanul turc. De cum au intrat în sala mare de primire a oaspeţilor aceştia au făcut plecăciuni adânci, după cum era obiceiul la … Continuarea

Publicat în Legende istorice | Etichete , , | Lasă un comentariu

Legenda lui Daniil Sihastru și a Mănăstirii Voroneț

manastirea-voronet

În vremile vechi, se zice că mai mulţi călugări evlavioşi, care se strânseseră într-un loc singuratic şi înconjurat cu păduri străvechi, clădiseră o mănăstire. Ei îşi durară mănăstirea din bârne groase din stejar trainic în apropierea şi spre asfinţit de satul Vicovul de Sus, pe locurile lui şi o închinară Sfântului Laurenţiu. Călugării se rugau lui Dumnezeu Sfântul pentru iertarea păcatelor lor şi ale oamenilor. Ca să-şi agonisească cele puţine, însă cu totul trebuincioase pentru … Continuarea

Publicat în Legende geografice, Legende istorice | Etichete , , | Lasă un comentariu

Povestea Vrancei

De mult, pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, pe când Ţara Românească nu era unită încă şi ţinuturile Munteniei şi Moldovei aveau fiecare domnii lor, a fost o luptă mare între plăieşii lui Ştefăniţă şi armia turcească, care năpădise ca frunza şi iarba pe pământul Moldovei. Bătălia a fost aprigă şi, din cauza numărului prea mare de duşmani, faţă de oastea lui Ştefan, moldovenii au căzut biruiţi. Voievodul, amărât în suflet de această pierdere, … Continuarea

Publicat în Legende geografice, Legende istorice | Etichete , , , | Lasă un comentariu

Povestea vinului şi a lui Februar cel chefliu

februarie

Anul, un moş bătrân, avea 12 feciori numiţi ca lunile anului: „Ianuar”, „Februar”, „Martie” şi aşa mai departe. Altă avere nu avea, decât o vie. Dă Dumnezeu şi culeg şi ei via. Vinul ce le-a ieşit l-au pus într-un singur butoi şi s-au înţeles între ei ca numai la început de an să înceapă a-l bea. Bun şi făcut! Ca să se cunoască până unde este vinul fiecăruia în butoi, au tras cu cărbunele câte … Continuarea

Publicat în Legende calendaristice, Legende cosmogonice | Etichete , | Lasă un comentariu

Sânpetrul lupilor, Nedeea lupilor

Ţăranii spun că, dacă au dat miezul iernii la spate, au pus mâna pe primăvară. Pe 16 ianuarie avem una dintre cele mai importante sărbători, guvernată de o divinitate mito-folclorică pe măsură: „Sânpetru Lupilor”. I se mai spune „Sânpetru de iarnă” şi este frate al „Sânpetrului de Vară”, şi el stăpân peste lupi, cel care păzeşte grindina, iar atunci când pocneşte din bici scânteile care sar se prefac în licurici pentru a lumina cărările celor … Continuarea

Publicat în Folclor, Legende calendaristice, Traditii | Etichete , , | Lasă un comentariu

Obiceiuri de Bobotează

focul de boboteaza

Mai demult, de „Bobotează” se aprindea focul viu, se afumau oamenii, grădinile şi animalele din gospodării pentru alungarea duhurilor rele, pentru atragerea norocului şi a belşugului. Înainte de aprinderea focului din vatră, în zorii zilei de „Bobotează” se strângea cenuşa din sobă şi se păstra până primăvara, când se presăra pe straturile cu legume şi la rădăcina pomilor, pentru rod bogat şi pentru a fi feriţi de omizi. În Ardeal se mai practică încă un … Continuarea

Publicat în Traditii | Etichete , , | Lasă un comentariu