Legenda crivățului

crivat

Crivățul ieși odată la plimbare; dar era nebunatec, Doamne ferește! Pe unde trecea, făcea o mulțime de neorânduieli. Întâi intră într-o grădiniță și cum intră, se apucă să scuture trandafirii cei frumoși, să ofilească florile, să frângă crinii cu dulce miros. Rostogoli pe jos merele, prunele și rupse în dreapta și în stânga crengile pomilor încărcați cu frunze și cu fructe. La câmp făcu și mai multe rele. Ici culcă la pământ grâul și-i zdrobi … Continuă să citești

În categoria Legende cosmogonice | Etichete , , | Lasă un comentariu

Sfântul Spiridon, „Făcătorul de minuni”

sfantul-spiridon

Ţăranii spun că la 12 decembrie creşte ziua „cât sare cocoşul peste gard” şi îl numesc pe Sf. Ierarh Spiridon tăbăcar sau cojocar ori patron al ciubotarilor şi, indiferent de treburile pe care le au de făcut în gospodărie, nu lucrează în această zi. Prin judeţul Neamţ se povesteşte că doi stoleri n-au ţinut socoteală de această sărbătoare şi au muncit în această zi. Seara, ca de obicei, după lucru, s-au dus la crâşmă, dar … Continuă să citești

În categoria Folclor, Legende calendaristice | Etichete , | Lasă un comentariu

Crăiasa Zăpezilor sau Aurelia-Eftepir

craiasa-zapezii

Lunii decembrie i se mai spune şi „Neios”, pentru ninsorile de poveste aduse de „Crăiasa Zăpezilor” atunci când, preschimbată în fulgi de nea, coboară pe pământ să-şi caute iubitul printre mestecenii albi. În mitologia geto-dacilor, aceasta poartă numele de „Aurelia-Eftepir” şi este patroana anotimpului alb. Legenda povesteşte că, în vremuri de demult, trăia o fată frumoasă pe care o chema „Aurelia-Eftepir” şi că, înainte de nuntă, vrăjitoarele cele rele i-au preschimbat mirele într-un copac tânăr, … Continuă să citești

În categoria Folclor, Legende calendaristice | Etichete , , , | Lasă un comentariu

Sfântul Apostol Andrei în imaginarul popular

marele_lup_alb

Despre Sfântul Apostol Andrei se povesteşte că a fost stăpânul animalelor sălbatice, că a fost cioban şi că de turma lui nu s-a atins nici un lup. De aceea Dumnezeu l-a învoit să dea hrană lupilor şi, de ziua lui, să le îngăduie să le mănânce vitele celor care „n-au păzit sărbătoarea”. I s-a spus „Apostolul Lupilor”, nume derivat din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar şi de la animalul totem al acestora: lupul. … Continuă să citești

În categoria Folclor | Etichete , | Lasă un comentariu

Noaptea de ajun a Sfântului Andrei. Cum își află fetele ursitul și cum se alungă strigoii

magie-in-noaptea-de-santandrei

Despre noaptea de ajun a Sfântului Andrei se crede că ar fi vrăjită şi – ca în toate nopţile vrăjite de peste an – cerul se deschide, animalele grăiesc, spiritele morţilor se întorc acasă, strigoii hălăduiesc şi se adună în cete, vrăjitoarele au puteri de nestăvilit. Sântandreiul este considerat „cap de iarnă” şi – ca orice zi hotar care aduce cu sine moarte unui anotimp şi renaşterea altuia nou – este guvernat de amintirea haosul … Continuă să citești

În categoria Folclor, Traditii | Etichete , , , , , | Lasă un comentariu

Anul nou dacic, Ovidenia și Filipul cel șchiop

lup-dacic

Sărbătoare deschizătoare de iarnă, „Ovidenia” este marcată de puterea luminii, a focului, a vederii, a viziunii. Se spune că în această noapte vrăjitoarele „văd cel mai bine”, fac farmece, descântă, ghicesc viitorul. „Ovidenia” stă sub semnul focului, iar focul este simbolul energiei vitale, al inimii, al Soarelui, al puterii de zămislire. Este simbolul sacru al vetrei casei, purtător al luminii spirituale. De aceea, de „Ovidenie”, femeile dau de pomană „lumina de veci”, adică lumânarea care … Continuă să citești

În categoria Folclor, Legende cosmogonice, Traditii | Etichete , , , | Lasă un comentariu

La sfârșitul lumei

La sfârșitul lumei, nu se va face pâine trei ani de zile și va fi foamete și nici apă nu va fi. Oamenii vor fi arși de sete și lihniți de foame. Numai Lucifer va avea o grădină frumoasă cu poame și cu de toate cele și două poloboace de apă (așa va zice el) și cine nu va putea răbda și va mânca și va bea de la el, va fi al lui. Lucifer … Continuă să citești

În categoria Legende cosmogonice | Lasă un comentariu

Ziua tâlharilor

Ziua Tâlharilor este serbată la 11 noiembrie atât de hoţi, ca să nu fie prinşi, cât şi de cei păgubiţi. Aceştia din urmă se roagă Sfântului Mina pentru dovedirea făptuitorilor şi pentru aflarea lucrurilor furate. În această zi, femeile duc la biserică lumânări, pe care le lipesc la sfeşnice cu capătul care de obicei se aprinde, ca să se întoarcă spre casa lor inimile voitorilor de rău, întocmai cum au întors lumânarea. Fetele mari duc … Continuă să citești

În categoria Traditii | Etichete , | Lasă un comentariu

Arhanghelii, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (Năpustitul Arieţilor)

mihail_si_gavriil

Ciobanii numesc sărbătoarea „Năpustitul Arieţilor” (berbecilor), întrucât e perioada în care se amestecă berbecii cu oile pentru împerechere, iar pe cei doi Sfinţi îi consideră „ocrotitori ai oilor”. În Transilvania se obişnuieşte ca în această zi să se facă turta arieţilor, arieţii fiind berbecii despărţiţide oi. Acum arieţii se amestecă din nou cu oile şi, cu acest prilej, se face o turtă de făină de cucuruz (porumb) ori de grâu, care, după ce se coace, … Continuă să citești

În categoria Folclor, Legende calendaristice, Traditii | Etichete , , | Lasă un comentariu

Vrăcel sau Cosmandin

november

Lunii noiembrie i se spune „Brumar”, „Promorar” sau „Vinar”. Este vremea în care fierbe mustul şi se transformă în vin, licoare folosită odinioară în beţiile rituale închinate zeului trac Dionysos, iar acum este consumată în mod tradiţional la marile praguri şi sărbători de peste an. Oamenii îngrijesc pomii pentru a da rod în anul ce vine, curăţă gardurile şi curţile, se pregătesc pentru iarnă. Este o lună ce stă sub semnul şezătorilor, al postului, al … Continuă să citești

În categoria Legende calendaristice, Traditii | Etichete , , , , | Lasă un comentariu